Când vorbim despre protecția climei și economie, apare frecvent o percepție de conflict: „Ori protejăm clima, ori protejăm economia.”
Dar care este adevărul? Este protecția climei o problemă de lux care dăunează economiei sau aduce de fapt beneficii?
Să aruncăm o privire mai atentă. Realitatea este mult mai complexă. Nu este un „ori/ori”, ci un „și/și”.
Protecția climei are consecințe
Da, o protecție climatică ambițioasă implică schimbări și efecte în economie și societate:
- Statul acasă în vacanță are consecințe
Vacanța în țara de origine este prietenoasă cu clima și consolidează economia locală. Dar angajații hotelurilor din Thailanda care depind de noi ca turiști nu mai beneficiază. - Cumpărarea la nivel regional are consecințe
Cumpărarea la nivel regional este benefică pentru climă și creează locuri de muncă locale. Cu toate acestea, cultivatorii de banane din Brazilia care depind de exporturi pierd venituri dacă nu mai cumpărăm banane. - Transportul electric are consecințe
Transportul electric este benefic pentru climă. Cu toate acestea, șoferii de camion își vor pierde locurile de muncă, care au fost atât de importante pentru sistemul economic, dacă transportul se va desfășura exclusiv pe calea ferată. Recalificarea profesională nu este întotdeauna posibilă. - Sancțiunile afectează pe toată lumea
Sancționarea comportamentelor dăunătoare climei este eficientă. Cu toate acestea, nu este corect ca persoanele care depind de o mașină să fie afectate în mod disproporționat, de exemplu, de o taxă pe motorină/benzină.
Așadar, putem vedea că protecția climei are consecințe și că vor exista și persoane care pierd – acesta a fost cazul și atunci când mașinile au înlocuit meșteșugurile tradiționale (Revoluția Industrială) sau când internetul a distrus profesii.
Da, protecția climei COSTĂ bani, dar lipsa protecției climei costă și MAI MULT.
Costul real al inacțiunii climatice
Deși protecția climei costă, lipsa acțiunii costă mult mai mult – mai ales pe termen lung.
Acestea sunt „costurile inacțiunii”:
- ~17% pierdere din producția economică globală până în 2050 (echivalentul dispariției economiilor Japoniei, Germaniei, Indiei, Regatului Unit și Franței).
- Pagube climatice de 5 ori mai mari decât costul limitării încălzirii la 2°C (care oricum implică valuri de căldură, decese și insecuritate alimentară).
- ~32 trilioane USD/an daune din fenomene extreme (mai mult decât PIB-ul SUA).
- ~6,5 miliarde EUR costuri suplimentare doar din valuri de căldură până în 2050.
- Ceea ce nu poate fi cuantificat sunt așa-numitele „daune intangibile”. Acestea includ pierderea ecosistemelor, a culturilor și a sentimentului de siguranță sau de bunăstare (care, de exemplu, este destul de redus la 45°C vara).
Riscurile climatice sunt strâns legate de riscurile geopolitice, sociale și de mediu — și invers.
Așadar, a nu face nimic va fi cu adevărat costisitor. Mai costisitor decât a lua măsuri.
Protecția climei este un cost, dar și oportunitate economică
Protecția climei înseamnă mai mult decât simpla limitare a pagubelor — poate fi și un adevărat motor economic.
Un exemplu concret: acum 20 de ani, era considerat o idee nebunească să investești în surse regenerabile precum energia solară – mult prea scump! Astăzi știm că aceste investiții s-au dovedit rentabile de două ori:
- Prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul energiilor regenerabile
Doar în 2023, peste 406.000 de persoane din Germania lucrau în sectorul energiilor regenerabile – cel mai ridicat nivel din ultimii peste zece ani. În Austria există aproximativ 40.000 de locuri de muncă. - Datorită scăderii costurilor energiei
Acest lucru face companiile mai competitive. Prețul energiei solare a scăzut cu 88% în 15 ani.
Și același lucru este valabil și acum. Vom reduce de departe cele mai multe emisii prin înlocuirea mașinilor și echipamentelor alimentate cu combustibili fosili cu unele electrice și prin alimentarea acestora cu electricitate curată.
Acest lucru necesită investiții mari și rapide – da, costă bani. Dar creează și milioane de locuri de muncă și asigură stabilitate pe termen lung.
Nu „ori/ori”, ci „și/și”
Nu putem privi separat costurile economice și schimbările climatice. Atunci când fenomenele meteorologice extreme distrug întreaga recoltă de cafea din Brazilia, acest lucru are un impact asupra buzunarelor noastre.
Protecția climei și economia nu sunt opuse. Un mediu sănătos înseamnă stabilitate energetică, securitate alimentară, stabilitate geopolitică și prosperitate pe termen lung.
Concluzie
Protecția climei nu este un lux. Tocmai în contextul a tot ceea ce se întâmplă, trebuie să ne permitem protecția climei. Altfel, economia nu va putea face față.
Așadar:
- Protecția climei costă bani și are consecințe, la fel cum și menținerea situației actuale costă bani și are consecințe (de exemplu, decese cauzate de căldură, recolte pierdute, pierderi de producție). Economia noastră și, implicit, prosperitatea depind de o planetă sănătoasă, nu invers.
- Pe termen lung, atât economia, cât și oamenii vor beneficia de protecția climei.
- Putem adopta o mentalitate de tip „și-și” și să ne întrebăm constant cum pot merge împreună eficiența economică și protecția climei în activitatea noastră de zi cu zi (de exemplu, economisirea resurselor și reducerea costurilor; inițiative verzi și imaginea angajatorului).